Must Fest in Poiana - Sambata 21 septembrie

E septembrie, chiar sfarsit de septembrie. Si ce facem noi in septembrie printre multe alte lucruri? Culegem viile, stoarcem strugurii si punem mustul la fermentat pentru a face vin.

In Poiana cu Permacultura ne aşteaptă între 200 şi 250 de kg de struguri de vin, din care, după ce îi stoarcem, probabil vor mai rămâne aproximativ 100-120 l de must, iar mustul acesta se va transforma in cele din urma in vin.
Anul acesta am decis sa împart acesti struguri/must/vin cu comunitatea, cu toţi cei care vor veni la cules, dar şi cu cei care vor mai veni în vizită şi cu alte ocazii.

Sâmbătă 21 septembrie avem nevoie de ajutor pentru a culege şi a stoarce cele 250 kg de struguri. Dacă ne adunăm mulţi, terminăm în cel mult 3 ore, apoi facem un foc de tabără şi mai stăm la poveşti şi la un pahar de must şi o gustare.

Pentru a face un vin de calitate dar şi pentru a merge munca mai repede ne-ar mai trebui şi ceva echipamente:
- un zdrobitor de struguri ar fi foarte util, dar nu indispensabil, daca nu gasim şi nu gasim putem zdrobi strugurii cu mâinile sau cu picioarele. Poate s-or găsi şi nişte fecioare printre voluntari care să se ocupe de treaba asta în mod tradiţional.
- după ce sunt zdrobiţi strugurii ar trebui să intre într-o presă, pentru a stoarce mustul din ei. Dacă are cineva sau ştie de unde poate face rost de o presă, să ne anunţe, ne-ar uşura mult munca. Dacă nu găsim presă, iar nu e bai, stoarcem cu mâna. Băgăm strugurii într-un săculeţ de in şi îi stoarcem ca pe rufe.
- foarte important, după ce i-am stors, în ce punem mustul? Eu am un butoi de plastic, dar nu prea e bun pentru vin. Vinul bun se face în butoi de lemn. Aveţi un butoi de lemn de 100 litri? Dacă nu găsim butoi de lemn, merg şi două damigene de 50 de litri.

Vinul pot să îl depozitez la Domneşti până vine frigul (gerul). După aceea, trebuie să îl luăm fiecare acasă. Deci probabil vom mai face o sesiune prin noiembrie ca să tragem vinul în sticle şi să facem şi un vin fiert.

Dar până atunci, vă aştept cu mic cu mare să participaţi la culesul viei şi storusul strugurilor, să bem must, să mâncăm pastramă sau nuci şi să mai povestim despre una, despre alta. Iar cine doreşte vin, în cantitate mai mare, poate să se înscrie de pe acum pe listă. 50-60 de litri sigur sunt de dat, poate chiar mai mult.

Comunitatea Poiana cu Permacultura

Bun venit în comunitate!

Noi, oamenii, suntem fiinte sociale. Plus de asta avem nevoie unii de altii pentru a supravietui, pentru a ne satisface nevoile, pentru ca niciun om singur nu le poate face pe toate. De aceea oamenii au trait dintotdeauna în comunitati, în grupuri mai mici sau mai mari, în functie de sursele de hrana si îndeletnicirile pe care le aveau.
Disolutia comunitatii este o boala recenta a omenirii si nu este aici locul sau timpul sa investigam cauzele. Cert este ca, odata cu epuizarea surselor de energie ieftina, se vede tot mai pregnant necesitatea revenirii la un stil de viata bazat pe relatiile de interdependenta din comunitatea locala. Altfel spus, avem nevoie sa ne regasim comunitatea pentru a supravietui vremurilor ce vor veni ba chiar si celor care sunt deja aici.
Poiana cu Permacultura are drept misiune tocmai regasirea comunitatii sau construirea acesteia. Mai precis ne propunem sa formam un grup de oameni între care sa se lege relatii la fel de strânse si de intime ca într-o familie. Un grup de oameni care sa aiba încredere ca se pot baza unii pe altii la nevoie, ca vor stii sa faca fata provocarilor viitoare, ca vor avea aptitudinile si cunostintele necesare pentru a rezista unor eventuale sincope ale sistemului actual.
Exista cel putin doua directii mari de actiune:
- una dintre acestea ar fi aceea de a parasi marile orase si de a ne retrage undeva mai aproape de natura, acolo unde exista mai multe oportunitati de regenerare creativa, iar aceasta directie s-ar numi generic "eco-village"
- cea de a doua directie este aceea de a ramâne pe loc si de a planifica si întreprinde actiuni creative care sa permita o tranzitie controlata catre un trai sustenabil cu mai putina energie. Aceasta s-ar numi transition towns.
Poiana cu Permacultura se situeaza undeva la mijloc si îsi propune sa serveasca ambele modele, punând la dispozitie un spatiu suficient de mare, aflat la doar 18 km de Bucuresti. Astfel ca Poiana cu Permacultura se adreseaza atât celor care vor sa adere la un eco-village, cât si celor care vor sa reconstruiasca comunitatea urbana din Bucuresti.  De asemenea, au un loc asigurat si nehotarâtii sau cei care aleg o cale de mijloc. Exista solutii pentru toata lumea.
În concluzie, obiectivul principal al conceptului Poiana cu Permacultura este acela de a facilita formarea de comunitati eco-village sau/si comunitati urbane care au drept scop tranzitia la un trai sustenabil.
Cum atingem acest obiectiv?
Poate cea mai eficienta metoda prin care oamenii se apropie unii de altii si isi descopera afinitati sau îsi dau seama ca nu sunt compatibili este aceea de a construi ceva împreuna, de a participa într-un proiect comun sau chiar de a convietui, macar temporar în acelasi loc. În Poiana cu Permacultura ne-am propus sa facem exact asta.
Proiectul la care ne propunem sa lucram pentru început este: amenajarea unui avanpost care sa poata adaposti si hrani un grup de 10-20 de persoane pentru o perioada de câteva saptamâni. Asta înseamna spatii de locuit, spatii de pregatit hrana, spatii de igiena si ingrijire personala, gradina de legume, eventuale animale domestice, etc. Detaliile le stabilim impreuna.
În paralel, dar mai ales dupa finalizarea amenajarii avampostului, pot fi derulate o multime de activitati prin care sa acumulam cunostinte, deprinderi, aptitudini si resurse care vor fi utile fie la întemeierea si ulterior traiul într-un eco-village, fie la coagularea comunitatii urbane, care sa faciliteze tranzitia Bucurestiului catre un trai sustenabil. Aceste activitati pot fi:
- Land-sharing, sau pamânt cu împrumut. Un program prin care oameni doritori sa gradinareasca, vor primi o parceluta de pamânt pe care sa cultive legume, plante aromate sau flori, intr-un mod natural, fara chimicale.
- Reskilling sau ateliere practice prin care vom învata unii de la altii, de la oameni cu experienta sau / si din practica cum sa: gradinarim, sa altoim pomii, sa gatim, sa împletim cosuri de nuiele, sa facem constructii din pamânt, tâmplarie, amenajari interioare, arta decorativa, fierarie, olarit si multe altele la care va puteti gândi.
- Cursuri certificate de permacultura, gradinarit si altele asemenea.
- Petreceri, claci, culegerea roadelor si multe alte activitati menite sa ne aduca mai aproape.
- Împartasirea între noi sau cu oameni apropiati noua a cunostintelor, aptitudinilor sau experientelor dobândite dar si a roadelor pamântului.
- Valorificarea sub diverse forme a roadelor pamântului, a produselor rezultate din ateliere sau a cunostintelor acumulate.

Vrei sa te implici? Exista mai multe modalitati:
1. Poti sa intri în grupul de initiativa (coordonare) si sa te implici trup si suflet în planificarea si dezvoltarea proiectului
2. Poti sa sa participi voluntar la diverse faze de implementare a proiectului.
3. Poti sa oferi din expertiza si cunostintele proprii sustinând diverse ateliere sau cursuri tematice.
4. Poti sa gradinaresti
5. Poti sa participi la diverse ateliere sau cursuri si sa dobândesti noi cunostinte si aptitudini care vor fi utile comunitatii din care faci parte.
6. Poti sustine proiectul donând bani sau diverse materiale utile proiectului.
7. Poti achizitiona diverse produse alimentare sau nealimentare, rezultate din activitatile derulate în Poiana cu Permacultura.

Hai sa comunicăm! Lasa un comentariu aici sau trimite un email la: poiana.cu.permacultura@gmail.com

Ia parcela neamule!

Salutări şi la mulţi ani pe anul ăsta şi mai ales, de început de primăvară. De pe la începuturile sale anul ăsta mi se pare unul bun, din toate punctele de vedere. Iar primăvara, aşa cum se arată ea acum, abia dezmorţindu-se, fără ceas deşteăptător, fără cafea şi alte cele, cred că va fi una propice pentru pomii timpurii. Să sperăm că aşa va fi şi să încercăm să profităm de asta. Împreună, zic, pentru că aşa le stă bine permacultorilor.
Prietenii mai vechi sau mai noi din Poiana cu Permacultură, m-au tot auzit vorbind de landsharing în sus, de landsharing în jos. Cred că de mai bine de un an de zile tot vehiculez ideea aceasta. Totuşi din diverse motive nu am ruşit să o pun în practică, până acum. Dar iată că a venit şi vremea ei.
Dar ce e aia landsharing? Denumirea este imprumutata de aici: http://www.landshare.net/index/. Acela este un portal care ajută oamenii care au un teren nefolosit să se întâlnească cu cei care doresc un teren pe care să grădinărească, iar pe aceştia din urmă îi ajută să se întâlnească şi cu alţi oameni care vor să ajute într-un fel sau altul. Practic, în Poiana cu Permacultură mi-am propus să aloc câteva parcele de teren, în care prietenii şi apropiaţii Poienii să poată să îşi amenajeze propria grădinuţă cu legume sau ce vor mai dori să cultive, cu condiţia să respecte cele 3 etici ale permaculturii: grija faţă de pământ, grija faţă de oameni şi împarte surplusul.
Pentru început, am definit 6 parcele a câte 6 mp fiecare, aşa cum se vede în pozele de mai jos:

Privire de ansamblu

Cele şase parcele "gaură de cheie"

Parcelele sunt numerotate de la P1 la P6, iar între ele se găsesc mini-rondurile r1 şi r2 care vor contine plante aromate sau flori menite sa înfrumuseţeze şi să atragă insecte benefice. Atât rondurile r1 şi r2 cât şi potecile de acces, fac parte din infrastructura comuna, si vor fi întreţinute de toţi participantii.

Fiecare parcela are o suprafaţa utilă de aproximativ 6 mp si le vom amenaja impreună după principiul "lasangna garden". Incepem prin a marca potecile curăţând materia vegetală de pe ele şi râcâind puţin pământul cu sapa. Tot ce adunăm de pe poteci, depozităm pe spaţiul parcelelor. Vom mai aduce si materie vegetala si o vom aseza tot pe suprafata parcelelor, într-un strat de 30-40 cm înălţime. Peste acestea vom adăuga orice sursă de azot disponibilă, de la bălegar, la resturi alimentare. Deasupra mai adăugam un strat fin de carbon (poate fi rumeguş) şi avem grijă să udăm bine totul. Apoi acoperim, atât parcelele cât şi potecile cu ziare şi cartoane menite să ţină buruienile sub control, dar şi umiditatea în sol. Peste ziare punem un strat subţire de compost, iar deasupra mulci fără seminţe de buruieni. Odată finalizate aceste lucrări, aşteptăm 7-10 zile să se producă eventuale descompuneri termofile, apoi putem să plantăm.

În principiu, atât lucrările de amenajare, cât şi mentenanţa ulterioară, le vom face împreună, astfel încât să exersăm cooperarea într-o viitoare comunitate. Să vedem cât de mult ne convine, cum facem faţă şi cât de bine colaborăm sau ne înţelegem unii cu alţii. Cred că va fi un exercitiu foarte bun.

Prima întâlnire pentru adjudecarea loturilor şi pentru primele lucrări, va avea loc sâmbătă, pe 23 martie 2013.
Pentru cei care nu au mai fost niciodată în Poiana cu Permacultură şi cu care nu ne cunoaştem foarte bine, îmi voi face timp să mă întâlnesc cu ei în Bucureşti, înainte de data de 23, pentru a ne cunoaşte şi pentru a vedea dacă rezonează cu conceptul şi principiile comunităţii  Poiana cu Permacultură.

Oricum momentan parcelele sunt în număr limitat şi foarte mic. Prioritate la alocare vor avea prietenii vechi ai Poienii cu Permacultură. Evident, nu e obligatoriu ca o parcelă să fie administrată de o singură persoană. Mai ales dacă oamenii consideră că nu au timp fizic să se ocupe singuri de parcelă şi dacă le surâde ideea, se pot asocia 2, 3 sau mai mulţi oameni care să administreze o parcelă în comun. Dar lucrurile acestea le decidem împreună.

Haideţi cu rezervările pentru parcele! Şi vă aştept pe 23 să le luaţi în primire şi să începem să le amenajăm.