joi, 26 ianuarie 2012

Straturi inalte cu baloti de paie



De cum am văzut straturile înalte făcute de Sepp Holzer, m-am hotărât să fac şi eu aşa ceva pentru grădina de legume anuale dar şi pentru cele perene. Mi-a plăcut în special ideea de a construi un fel de labirint sau traseu printre aceste straturi. Sa intri pe o parte cu coşul gol şi să ieşi pe cealaltă parte cu el plin de bunătăţuri. Eventual să mai şi zăboveşti lângă un lac cu peşti sau măcar cu broaşte sau la umbra unui pom fructifer, să mai şi mănânci fructe sau legume proaspăt culese în timp ce cutreieri printre straturile aşezate precum rafturile din supermarket. Un fel de supermarket in aer liber.

Ideea e simplă, sapi o groapă, mai mult lungă decât lată, faci o grămada înaltă din lemne în groapa respectivă, adaugi materie verde (iarbă proaspăt cosită, resturi din bucatărie, etc) adaugi pământ, adaugi mulci, plantezi răsaduri. Mi-a plăcut la nebunie ideea şi chiar am început să o pun în practică, aşa cum am povestit aiciaici şi aici... dar...

Un mare DAR mă rodea şi nu mă lăsa să dorm. Poiana cu Permacultură se află într-o zonă în care lemnul este mult prea rar. Fiecare copac tăiat doare şi doare rău. Sepp Holzer are lemn din abundenţă în al lui Krameterhof, îşi permite să facă tot felul de chestii cu lemn, dar aici la câmpie, în Sudul României, la câţiva km de Bucureşti lemnul este ceva rar, iar dacă aş vrea să fac atât de multe straturi înalte pe câte poate cuprinde imaginaţia mea, mi-ar trebui probabil vreo 2-3 camioane de lemne. 

Şi azi aşa, mâine aşa, îmi tot storceam creierii, cum să fac, ca să fac straturi înalte Holzer style, dar să nu folosesc lemn? Ce aş putea folosi eu în loc de lemn. Şi atunci mi-a venit o idee. La noi în sud, la câmpie, avem din abundenţă paie. Multe multe paie. Mai ales acum, după ce anul trecut a avut o producţie record de grâu şi alte cereale păioase, paiele sunt din abundenţă şi sunt ieftine. Au destulă celuloză şi destul carbon cât să asigure o descompunere lentă, iar dacă sunt adunate în baloţi sunt suficient de compacte pentru a-şi păstra forma vreme îndelungată şi suficient de poroase pentru a soarbe o cantitate mare de apă şi de aer. Dacă unii oameni îşi construiesc case din baloţi de paie, de ce nu ar merge să facem şi straturi înalte?

Încurajat şi de recenta achiziţie de baloţi de paie ieftini, despre care am povestit aici şi fiind încrezător că voi mai găsi astfel de kilipiruri, m-am hotărât să proiectez experimentul cu straturi înalte din baloţi de paie.

Baloţii pe care îi am, au dimensiunile aproximative de 100 x 50 x 30 cm, iar din calculele mele, pentru un strat cu lungimea de 5 m, lăţimea de 1,4 m şi înălţimea de 1,3 m, mi-ar trebui aproximativ 20 baloti de paie. De fapt 22, dacă punem la socoteală şi mulciul. Asta înseamnă în bani 66 de lei, dacă mai găsesc baloţi cu 3 lei bucata sau 110 dacă baloţii costă 5 lei pe bucată. Ar echivala ca volum cu 3 mc de lemn dar ar fi de 5 sau poate chiar de 10 ori mai ieftin ca bani şi probabil de 1000 de ori mai puţin dăunător mediului.

După cum se vede şi în schema de mai sus, planul meu e următorul:
1. Sap un şanţ adânc de aproximativ 30 cm, lat de 140 cm la nivelul solului si 100 cm pe fundul gropii, iar ca lungime, atât cât vreau să fac stratul de lung. Pământul îl pun deoparte, iar dacă am şi iarbă, mai întâi decopertez iarba şi o pun separat.
2. Aşez primul rând de baloţi transversal pe fundul şanţului.
3. Aşez al doilea rând de baloţi, doi câte doi, pe cant şi în lungul şanţului.
4. Pentru stabilitate, atât a baloţilor cât şi a altor elemente ce urmează a fi adăugate, infig bete de 90-120 cm lungime din loc în baloţii de paie, pot fi şi crengi cu mai multe ramificaţii, nu contează aspectul sau lungimea, contează doar să ţină bine baloţii.
5. Aşez al treilea rând de baloţi de paie, tot pe cant, tot în lung, dar de data asta pe un singur rând, pe mijloc. 
6. Repet figura cu beţele, pentru a fixa si al treilea rând de baloţi.
7. Adaug materie verde, in special in locurile in care balotii foremaza unghiuri drepte, pentru a netezi cât de cât panta. Deşi, cred că ar fi ok şi dacă s-ar forma două mini terase în locurile respective, rămâne de văzut. Tot aici vine şi iarba decopertată
8. Dacă mai e nevoie, mai adaug alte materiale, inclusiv paie desfăcute din balot, pentru a umple golurile.
9. Adaug pământul scos din groapă, iar dacă mai e nevoie adaug o cantitate suplimentară de pământ, eventual din locul în care va fi poteca dintre straturi, pentru că oricum voi adăuga acolo pietris sau pietre sau dale sau ceva asemanator.
10. Adaug mulci, care va fi format in special din paie.
11. Amenajez poteca dintre straturi (cam 60-70 cm lătime)
12. Plantez răsadurile.

Cam aşa arată planul pe hârtie. Să vedem acum ce va ieşi în practică.



vineri, 6 ianuarie 2012

Listă elemente componente pentru planul general

Una din primele schite ale Poienii făcute la începutul lui 2011. Încă nu cunoşteam bine locul.


Pentru că este încă iarnă şi prea multe lucruri de făcut prin poiană nu am, m-am gândit să continui cu planurile si proiectele.
Intenţionez ca până la întâlnirea naţională de permacultură de anul acesta să finalizez planul general pentru cei 1500 mp din Poiana cu Permacultura. Pentru a-l putea prezenta celor ce vor veni la întâlnire şi pentru a putea discuta pe marginea lui. Eventual să mai fac ultimele ajustări dacă se vor ivi idei foarte bune la acea întâlnire, iar din vara lui 2012 să încep punerea lui în aplicare.
E drept că unele elemente le-am început deja, altele le vom face încă din primăvară. Dar aş vrea totuşi să urmez un proiect, un plan de permacultură, astfel încât să iasă ceva permacultural şi nu ceva făcut după ureche, fie ea şi muzicală.

Bun, ca să nu o mai lungesc, în articolul de faţă intenţionez să fac o listă cu posibile elemente ce vor fi incluse în planul general de permacultură. Voi începe eu o listă şi vă invit şi pe voi, cititorii şi membrii clubului Poiana cu Permacultură să veniţi cu idei, dacă aveţi, dacă puteţi. Orice idee nouă e binevenită, aşa că nu vă sfiiţi să postaţi un comentariu sau mai multe.
Sunt binevenite şi criticile constructive. Dacă credeţi că un element nu prea s-ar potrivi in Poiană vă rog să precizaţi şi de ce. Mulţumesc.

Şi acum iată lista:

1. Sprială codimente. Da, ştiu că e deja un clişeu şi ceva banal să faci spirală de condimente, dar cred ca e un element decorativ important şi un element util, mai ales dacă vom petrece mai mult timp şi vom mai şi găti acolo sau măcar vom face salate cu legumele din grădină. Şi plus de asta e o chestie fun de făcut şi de arătat vizitatorilor.

2. Pajişte. Ar avea mai multe functiuni. Parcare pentru musafirii veniţi cu maşină. Loc de popas pentru cei veniţi cu cortul. Loc de adunare când sunt mai mulţi oameni, etc.

3. Grădină legume anuale. Un loc în care vom face straturi înalte, şi vom planta diverse legume, de la ceapă, usturoi, ridichii, salată, roşii, castraveţi, ardei, cartofi, vinete şi multe altele.

4. Gard viu. Necesar atât pentru a crea adăpost pentru vânt cât şi pentru a feri locul de priviri indiscrete, de a ţine diverse animale nepoftite la distanţă şi de a reduce poluarea fonică precum şi poluarea aerului cu particule de praf sau funingine şi alte cele.

5. Pepeinieră. Ideea cu pepiniera mi-a venit acum câteva minute şi m-a determinat să fac această listă. Am câţiva sâmburi de diverşi pomi, inclusiv ghinde de stejari. Mă gândeam că nu ar strica să amenajez un loc strict pentru a creşte pomişori mici din seminţe pe care apoi să îi transplantez acolo unde s-ar potrivi mai bine.

6. Seră. Cred că mai corect ar fi sere, pentru că e posibil să fie mai multe.

7. Adăpost păsări. Există deja unul dar s-ar putea să fie mai bun unul mobil, adică un tractor. Şi s-ar putea să vreau alt amplasament.

8. Rezervor apă. Ma gandesc la colectarea apei de pe acoperiş şi folosirea ei pentru udarea grădinii. Poate fi făcut din butoaie de plastic/tablă, legate în serie.

9. Mlaştină. Asta aş face pentru a filtra apa provenită de la duş şi de la bucătărie.

10. Lac. Şi aici ar putea fi mai multe lacuri, unele mai mici, altele mai mari. Depinde câtă apă s-ar aduna. De exemplu ar putea fi un lac în care se adună apa filtrată de mlaştină, în care să se bălăcească câteva raţe sau gâşte. Gâşte care ar fi din când în când ocupate să tundă pajiştea. :)

11. Livadă/Pădure Grădină. În această toamnă am de gând să plantez cât mai mulţi pomi.

12. Sistem alimentare cu apă uz casnic. Eu mă gândeam la o pompă acţionată de vânt (poate fi şi una solară), pentru a urca apa din puţ într-un rezervor aflar undeva la înălţime. Plus un sistem de încălzire solară a apei, plus instalaţii de aducţiune şi evacuare.

13. Foişor. Când e frumos afară ne adunăm pe pajişte, dar când plouă sau e caniculă, parcă ne-ar prinde bine să stăm la umbră sau la adăpost.

14. Cuptor/sobă/vatră/bucătărie de vară. O să avem nevoie să mâncăm şi să preparăm mâncarea. Deci ar fi bun amenajat un loc special pentru asta.

15. Depozit/magazie. O să avem nevoie să depozităm chestii acolo. Există ceva construit, rămâne de văzut cum le împărţim pe mai multe funcţii.

16. Păsări. Eu aş opta pentru ceva găini şi ceva gâşte. S-ar putea să fie suficient pentru acea suprafaţă. Dar asta înseamnă să locuiesc acolo aproape permanent sau să găsesc un sistem de a le hrăni. Mai există şi pericolul de a fi furate. Mai vedem cum le organizăm. Dar ar fi deosebit de utile.

17. Popas pentru porumbei. Pentru că tot am vorbit de păsări. Dacă nu pot avea găini sau gâşte, măcar porumbeii să viziteze Poiana.

18. Stupi de albine. Chiar vreau să aduc în poiană şi vreo câtiva stupi Warre. Trebuie să proiectez un loc şi pentru ei.

19. Grămada de compost. Este necesară pentru că am decis să folosesc "compost toilet". Compostul se va dovedi foarte util când voi planta livada.

20. Poteci şi drumuri de acces. Şi pe astea trebuie să le am în vedere la proiectare.

21. Casa. Există, dar voi proiecta în jurul ei chestii.

22. Puţ. Există, posibil să mai facem altul.

23. Bolţi/plante agăţătoare. Bune pentru umbră şi adăpost.

24. Vita de vie. Există şi va fi integrată in gardul viu.

Deocamdată atât. E o listă deschisă. Dacă îmi mai vin idei, mai adaug. Dacă vă mai vin şi vouă idei, le adaug şi pe ele. E o listă cu posibile elemente, pe unele poate le voi folosi pe altele poate nu sau poate nu deocamdată. Dar e bine să fie o listă cât mai lungă, pentru a avea de unde alege şi pentru a folosi şi altora care vor să facă un astfel de plan.

luni, 2 ianuarie 2012

Proiectul Lada cu Cartofi

Hai să începem anul în forţă, cu proiecte şi alte lucruri asemenea. Pentru că pe un alt blog vorbeam despre o iarnă fără zăpadă, m-am gândit că ar fi util să mă pregătesc din timp pentru a pune cartofi, poate chiar prin februarie.
Am încercat tehnica de creştere a cartofilor pe verticală şi anul trecut. Atunci am pus intr-un strat înalt, de aproximativ 80x80cm, 1/2 kg de cartofi. Şi am scos 2,6 kg. Echivalentul unei productii de 4 kg/mp sau 40 t/ha, proporţional vorbind. Nu e rău deloc, dar oamenii spun că folosind acest sistem de creştere a cartofilor pe verticală poţi face şi 100kg pe mp. Eu pentru anul 2012 mi-am propus să scot măcar 10kg de cartofi de pe 0,64 mp. Ceea ce ar echivala cu o productie de 15-16 kg/mp.
Cum am procedat anul trecut. Am început în prima jumătate a lunii aprilie:

am construit o cutie 80 x 80 cm
7 aprilie 2011
am adăugat ziare
 şi resturi din bucătărie


pământ, iarbă, pământ
20 cm înălţime

am plantat cartofii
 la aproximativ 15 cm distanţă

am adăugat iar pământ şi iarbă
am udat la fiecare pas

Cartofii la o lună după plantare
6 mai 2011

Cartofii la puţin mai mult de 2 luni
15.06.2011
Prima recoltă de cartofi  - 15.06.2011
aproximativ 1 kg




















Despre principiile de funcţionare a ale acestui sistem, puteti citi mai multe pe tinput.com precum şi în cartea Introduction to Permaculture, după un curs sustinut Bill Mollison, la capitolul IX - Permaculture Techniques, pagina 2.
Inainte de a elabora proiectul pentru anul 2012, as vrea să trec în revistă erorile făcute de mine în 2011 şi identificate până acum, precum şi erorile făcute de alţii:


Sunt o mulţime de filmuleţe de genul ăsta pe youtube. Eu l-am ales pe cel mai scurt. Sunt unele si de 15 minute. Toate sunt cu eşecuri ale cutiei de cartofi. Dar eşecuri dintr-alea grave, în sensul că oamenii găsesc 2-3 cartofi în cutie, şi ăia obosiţi.

Erorile făcute de alţii:


1. Eroarea numărul 1 pe care am remarcat-o la toţi cei de pe youtube, este aceea că au umplut cutia cu pământ. Pământ care sub propria greutate, se tasează şi nu lasă loc cartofilor să crească. De ce nu găseşti cartofi mai jos de 20 cm sub pământ. Păi de-aia.
2. Eroarea numărul 2 este legaă cumva de prima şi ţine de lipsa de oxigen, la o adâncime mai mare. Cutiile alea prinse cu şuruburi, aproape etanşe lasă prea puţin oxigen să treacă. Pământul bătătorit are cam acelaşi efect.
3. Eroarea numărul 3, este temperatura, sunt unii care si-au pus cartofii în recipiente lăsate în plin soare şi care se încing uşor. La peste 25 de grade, temperatura solului cartofii încetează să mai crească, iar dacă e prea cald, chiar mor.
4. Eroarea numărul 4, nu sunt foarte sigur de ea, dar adăugarea de pământ/mulci după ce cartofii au făcut deja frunze, nu e foarte productivă. Stimulează creşterea tulpinii, nu a rădăcinilor. Iar tuberculii (cartofii) cresc pe rădăcini, nu pe tulpină. Cineva spunea că adaugă mulciul înainte să crească frunzele şi astfel stimulează creşterea rădăcinilor.
5. Eroarea numărul 5, toti cei de pe youtube au aşteptat sezonul de recoltare pentru a recolta. Sistemul de creştere a cartofilor pe verticală permite să recoltezi în mai multe etape şi e chiar recomandat să o faci, pentru a lăsa loc cartofilor mai mici să crească şi ei. Din experienţa mea cartofii pot fi recoltati cam la 1 lună după ce le-a dat frunzele şi tulpinile au ajuns la 25-30 cm înăltime.

Erorile făcute de mine:


1. Am pus cartofii prea deşi. 14-15 cm între cartofi, chiar dacă erau mici, e cam puţin, se sufocă unul pe altul.
2. Am adăugat prea multă materie verde (iarbă verde proaspăt cosită). Puţină iarbă verde cosită nu strică, dacă adaugi suficientă materie uscată, bogată în carbon, chiar adaugă un plus de nutrienţi, azot, etc. Dar dacă pui prea multă, mai ales dacă plouă abundent, materia verde se transformă în mâzgă, se descompune anaerob şi sufocă cartofii sau le arde tulpinile.
3. I-am pus târziu. Au avut doar 2-3 luni până a venit căldura si s-au ofilit
4. I-am lăsat în plin soare. În câmp deschis nu e nicio problemă să stea în soare dacă sunt în sol, dar dacă sunt deasupra solului, lada se încălzeşte mai repede şi e bine să aibe un pic de umbră, în special în jurul amiezii, pentru a menţine o temperatură mai mică în sol.

Ce voi face diferit în anul 2012?


1. Voi începe devreme, dacă vremea se va arăta blândă, chiar la începutul lui februarie am de gând să pun cartofii.
2. Voi folosi un strat de paie, apoi unul de pământ în care voi pune cartofii, apoi alt strat de paie. Paiele au rolul de a menţine suficient aer în sol precum şi rolul de a izola cartofii de eventualele geruri de la sfârşitul iernii şi începutul primăverii, precum şi de căldurile din mijlocul verii. Trebuie să am grijă însă să rup mereu stratul de paie, să nu las multe paie la un loc pentru că dacă sunt multe şi sunt ude au tendinţa de a se încinge, bacteriile termofile proliferează si pot ridica temperatura şi până la 70 grade celsius. De aceea, am lăsat deja un balot de paie afară în ploaie şi în zăpadă ca să se descompună aerob şi să putrezească. Dacă folosesc straturi succesive de paie şi pământ, iar paiele sunt suficient de vechi, atunci riscul de a se încinge scade. Aş putea să şi amestec paiele cu pământ, dar e o muncă în plus.
3. Voi planta cartofii mai rari. Cam la 20-25 cm unii de altii. De asemenea îi voi planta la 35 - 40 cm de sol pentru a-şi dezvolta rădăcini şi în jos
4. De îndată ce vor ieşi colţii din paie voi mai adăuga succesiv straturi de paie şi de pământ, până când voi ajunge la înălţimea de 1 m sau până când vremea de afară va fi suficient de blândă şi nu va mai exista pericol de îngheţ.
5. În paralel voi face o a doua cutie pe o locatie care oferă umbră la prânz şi soare doar dimineţa şi seara. Această cutie va fi pentru cartofii de toamnă, cu care am de gând să merg până în decembrie. Depinde cum va fi vremea şi când se va ofili planta.
6. De prin mai-iunie, în funcţie de cum va fi vremea şi cât de repede vor creşte cartofii voi începe să recoltez, de jos în sus. Cu ocazia asta voi şi aerisi puţin solul şi voi amesteca paiele cu sol. Astfel cartofii mai mici pot creşte şi ei până se ofileşte planta.
7. Voi avea grijă să las să treacă destul de mult aer prin cutie.

schiţă ladă plină, secţiune
Acesta e doar un proiect. El mai poate suferi modificări pe parcurs în functie de realităţile din teren. Dacă aveti alte idei, observatii, sfaturi sau comentarii, vă rog să le exprimaţi mai jos. Sunt bine venite.