luni, 28 mai 2012

Adunare cu Filmare

Sâmbătă, 26 mai, aveam programat evenimentul "Adunare cu Cântare în Poiana cu Permacultura", eveniment programat cu vreo 10 zile înainte, cu eveniment pe facebook şi alte mijloace de promovare. Aşteptam ceva lume, nu prea multă, nici prea puţină, atât cât să fie confortabil pentru şopârlele, râmele şi vrăbiuţele din Poiana cu Permacultură.
Numai bine că, doar cu o zi înainte de evenimentul aşteptat, mă sună o domnişoară sau doamnă (nu mi-am dat seama prin telefon) de la Digi24 care vroia să vorbească cu Dl. Teodor Terpez. Vroia sa îmi ceară acordul să fiu contactat de colegii ei, pentru a face un reportaj despre culturile pe verticala pe care le fac eu. Dupa ce am cerut mai multe detalii, pentru ca eram putin surprins şi puţin nelămurit despre intenţiile pe care le aveau oamenii şi nici nu înţelesesem exact despre ce televiziune e vorba (era prima daca în viaţa mea când auzeam de Digi24), le-am dat acordul să mă contacteze.
La aproximativ 1 oră m-a sunat reporterul si am convenit să ne întâlnim dimineaţă la 10:00 pentru filmare. Dar am avut grija sa îl avertizez că nu am prea multe de arătat, ţinând cont că Poiana cu Permacultură este mai degrabă în faza experimentala si de observare şi interacţiune. Chiar i-am recomandat să meargă la Strâmbeni, unde avea loc un workshop de hugelculture, dar el a preferat să filmeze în Poiană.
Am ajuns în Poiana cu Permacultură pe la 10:30, în timp ce muncitorii de la vecinul dinspre nord erau deja cocoţaţi pe acoperiş şi montau coama. Erau şi vecinii de lângă calea ferată prezenţi, meştereau şi ei ceva prin curte. Ce să mai zic, se anunţa filmare cu public.
Am început filmarea în scurt timp. Băieţii, trei la număr, erau hotărâţi să facă treabă bună, iar reporterul chiar părea interesat de subiectul permacultură.
Au vrut să facă reportajul ca pe o povestioară şi au filmat destul de mult, cred ca am filmat aproximativ 1 ora si jumatate, cu tot cu pauze si pregatiri. Probabil ca materialul filmat de ei avea vreo 15-20 de minute. Pentru ca mi-a plăcut scenariul imaginat de ei, il voi reda aici pe cât posibil:
- Primele cadre au fost acelea in care eu veneam acasa, deschideam poarta si intram in curte. Astea chiar au fost incluse in reportajul difuzat la TV.
- Apoi urma o scenă in care eu intram si mergeam pe alee în curte admirând plantutele de pe acolo. Chiar îmi pare rău că scena asta nu a fost inclusa, pentru că am avut impresia că am jucat-o un pic artistic, mângâind un pic cartofii, la fel cum mângâia Gladiatorul spicele de grâu :). Dar probabil că nu era un cadru prea fericit. Poate apăreau prea multe lucruri inestetice în imagine, cum ar fi spre exemplu lada cu cartofi. Cartofii chiar sunt mari si frumosi, cel putin partea aeriana, dar pentru ca nu am mai avut scanduri, in partea de sus am ingradit cu niste bucati dintr-o cuvertura folosita anterior la acoperirea podelei cand am zugravit.

Poza e făcută pe 17 mai. Între timp cartofii au crescut şi mai mari. Au făcut şi flori.
- A treia scenă eu intram în casă apoi ieşeam îmbrăcat în haine de lucru cu cazmaua în mână. Au băgat un fragment din ea şi în ştire.
- A patra scenă filamtă a fost interviul în care am vorbit mult mai mult decât au difuzat ei. Interviul a fost cam asa:
Rep: Ce este Permacultura?
Doru: Există mai multe moduri de a defini permacultura... În principiu este ecologie aplicată, un sistem de design prin care incercam sa imitam cat mai bine natura creând ecosisteme care sunt in acelasi timp reziliente, stabile, dar care şi produc elemente necesare omului...
Rep: Se poate spune că este un stil de viaţă în armonie cu natura?
Doru: Binenţeles! Este un stil de viaţă în armonie cu natura pentru că pe de o parte permacultura permite extragerea resurselor necesare omului fără a perturba mediul înconjurător, iar pe de altă parte chiar poate regenera mediul acolo unde este degradat. Exista tehnici în permacultură prin care se poate regenra mediul...
Rep: Care ar fi tehnicile folosite în permacultura?
Doru: Există nenumărate tehnici. Depinde foarte mult de condiţiile pe care le găsim la faţa locului precum şi de resursele de care dispunem. Spre exemplu, în cazul straturilor inalte pe care vi le voi arata mai târziu, Sepp Holzer, austriacul care le-a inventat, foloseste lemnul la constructia lor pentru ca in zona lui există lemn din abundentă, în special conifere. La noi la câmpie, în apropierea Bucureştiului, lemnul este rar si scump, dar avem din abundenţă paie. Prin urmare am adaptat tehnica la resursele de aici si am folosit baloti de paie.
Rep: Prin ce se deosebeste gradina ta de cea a vecinului?
Doru: (am răspuns exact cum au difuzat pe TV)


- A cincea scenă era cea în care ne plimbam puţin prin curte şi eu aş fi povestit cum ar arăta în viitor gradina. Pana la urma plimbarea a fost statică iar eu am povestit ce vreau să fac: In fata casei pajiste/loc de parcare; în spate loc de adunare şi relaxare în jurul vetrei, în dreapta straturile înalte hugelkultur cu baloti de paie; parcelele land sharing, iazul mic si mlastina; padurea gradina si iazul mare.

- A sasea scena filmata a fost cea in care aratam cum se face un "strat Holzer".

- A saptea scena au fost de fapt mai multe cadre filmate prin gradina cu "salata cu roua pe ea" (chiar m-a distrat asta); "capsunele ce se coc doar cu ajutorul soarelui", "cartofii ce nu au parte de niciun gram de îngrăşământ", dar şi stratul înalt cu roşii, precum si noile straturi lazy bads cu compostare direct în strat.

Filmarea a fost ok, iar materialul difuzat a fost chiar bun, tinand cont că într-adevăr locaţia nu era chiar cea mai ofertantă şi nu oferea cea mai relevantă imagine pentru conceptul de permacultură.

Dacă nu aţi văzut încă reportajul, acesta este disponibil în arhiva Digi24. Vezi linkul de mai jos. Citatul este din articolul publicat de ei.

Permacultura, o alternativă la agricultura tradițională
Un stil de viaţă nou prinde rădăcini în România. E o combinaţie între ecologie, agricultură organică şi armonie cu natura. Se numeşte permacultură, iar adepţii ei sunt oameni care s-au săturat de viaţa stresantă şi vor să aibă un trai cât mai simplu. 

Iar asta a fost doar începutul unei zile minunate. Stati pe faza pentru partea a doua.

miercuri, 16 mai 2012

Adunare cu Cântare în Poiana cu Permacultură - 26 mai 2012



Cu cântare... de cântat, nu de cântărit. Acuma, dacă tot ne adunăm, putem să ne şi cântărim, să ne cântărim cuvintele, gândurile, ideile, atitudinile dar şi legumele, fructele şi zarzavaturile adunate din Poiana cu Permacultură. Dar pe 26 mai 2012 ne adunăm în primul rând să cântăm, nu ca să ne cântărim.

Cum spuneam şi în articolul despre Casa cu Prieteni scris în luna octombrie a anului trecut, tot aici pe blog, permacultura înseamna cultură permanentă şi în afară de hrana pentru trup, mai avem nevoie de hrană şi pentru suflet şi minte. Şi ce hrană mai bună pentru suflet şi minte decât muzica? Şi dacă tot ne hrănim cu muzică, de ce să nu o producem singuri?

Am auzit că pe alte meleaguri, oamenii se aduna săptămânal în piaţa mare a localităţii, unii cu instrumente muzicale şi talent, alţii mai mult cu prezenţa şi cântă cu toţii. Unii chiar au scos CD-uri cu muzica lor. Iar azi am aflat că până şi plantele pot cânta. De ce n-am putea şi noi? Nu vrem să facem performanţă, nici să scoatem un album, nici să ajungem la Eurovision. Vrem doar să ne simţim bine, vrem să socializăm şi să ne apropiem mai mult unii de alţii, în spriritul mişcării de tranziţie din România, precum şi în spiritul mişcării permaculturale. Iar dacă vom avea printre noi şi profesionişti în ale cântării, cu atât mai bine, va avea cine să ne înveţe mai multe despre muzică.

Prin urmare:

Ce cântăm?
Cântăm ce ştim, ce putem, ce vrem, ce ne place, ce ne aducem aminte, ce reuşim să improvizăm sau ce învăţăm atunci pe loc.

Unde cântăm?
Cântăm în Poiana cu Permacultură, în jurul vetrei, stând pe baloţi de paie sau direct pe iarbă sau pe pătură, sau pe scaun, cum doreşte fiecare. Iar dacă nu ne încingem prea tare de la atâta cântat, putem sa facem şi focul în vatră. Alternativa ar fi să încingem o horă. :)

Când cântăm?
În pricipiu cântăm în seara de 26 mai, în tandem cu păsările care îşi fac repertoriul de seară. Dar sunteţi invitaţi să veniţi chiar mai devreme pe 26 mai şi să rămâneţi peste noapte până duminică. Cu ocazia asta imbinăm utilul cu plăcutul şi mai facem şi un workshop de grădinărit.

Cum cântăm?
Păi cântăm fiecare cum putem. Cu vocea, cu frunza, cu muzicuţa, cu sticla de plastic, cu tabla, cu sapa, cu lingura, cu furca, cu coasa sau cu orice alte instrumente muzicale, improvizate sau adevărate, pe care le vom avea la dispoziţie. Ne descurcăm noi.

Haideţi să ne adunăm şi să cântăm, cu mic, cu mare, cu ploaie sau cu soare, la instrumente muzicale sau la corzile vocale, poetic şi melodios sau fals dar voios, important este să fim acolo şi să facem noi distracţia.

Zici ca n-ai talent? Nici voce? Nici instrumente muzicale? Esti complet afon? Nu-i nimic, vino oricum. Pentru cine are nevoie de ajutor, putem să pregătim licori dătătoare de voce, ureche muzicală, curaj şi talent. Vom avea probabil vin, bere şi licori mai tari pentru cine simte nevoia. Şi pentru că probabil notele muzicale ies mai bine dintr-o burtă plină, vom avea şi ceva mâncare.

Ca atare, aduceti cu voi instrumente muzicale daca aveţi, saci de dormit, cort, izopren, dacă intenţionati să rămâneţi peste noapte, ceva merinde şi ceva de băut, dacă aveţi prin casă şi neapărat buna dispoziţie, e foarte important să nu o uitaţi acasă.

So,
Come and gather around

And join in the crowd, 

Singing the songs that we know

We'll drink a toast to tomorrow and one to days long ago... 

We'll drink a toast to tomorrow and one to days long ago... 





Dacă nu ai mai fost până acum în Poiana cu Permacultură şi nu ştii nici cum să ajungi, nici cum să ne contactezi, vezi că în dreapta exista nişte date de contact şi chiar şi o hartă. 

joi, 10 mai 2012

Let's Do It Pe 12 Mai! Occupy Poiana cu Permacultura




Eeeeei, ziua de 12 mai se anunţă una plină de evenimente.
Pe 12 mai este programată acţiunea Let's Do It România. O iniţiativă frumoasă şi utilă pentru informarea şi promovarea unei atitudini civice sănătoase. Dacă simţi nevoia să dai un exenplu pozitiv sau pur si simplu vrei sa faci curăţenie în România, măcar pentru o zi, LDIR este opţiunea ta.
Tot pe 12 mai se anunţa pe Facebook, o mare acţiune din ciclul Occupy. De data asta oamenii vor sa ocupe Piaţa Universităţii şi să nu mai plece de acolo. Dacă eşti genul mai războinic şi ai chef să îţi pui cortul pe gazonul de la Teatrul Naţional şi eventual să te iei la harţă cu jandarmii, acolo e locul tău. Vezi detalii aici:
http://www.facebook.com/events/376516159037063/
Tot pe 12 mai, parcă pentru a le face în ciudă şi unora şi altora se mai anunţă nişte concerte electorale.

Dacă totuşi eşti adeptul paşilor mici, nu-ţi place să mergi cu turma şi nici nu prea de atrage balamucul, dacă vrei să fii mai discret sau să întâlneşti oameni care împărtăşesc idei şi idealuri asemănătoare cu ale tale. Dacă vrei mai degrabă o întâlnire constructivă, atunci hai să ocupăm Poiana cu Permacultură  timp de 3 zile. Vineri, sâmbătă şi duminică. 11, 12 şi 13 mai.

Ce să facem? Să construim!
Ce să construim? Relaţii!

Vedem noi la faţa locului ce vom face concret. Hotărâm împreună ce facem.

La ora la care scriu acest articol, îşi anuţaseră prezenţa 6 persoane pentru ziua de 12 mai. Câţi vom fi până la urmă?

Evident că fiecare vine când vrea sau când poate şi stă cât vrea sau cât poate.